de Daniel Defoe
Îi spun povestea mea lui Vineri . Îi descriu Anglia și Europa.
Îi spun despre orașele noastre, școlile, navele și călătoriile în jurul lumii. Îi spun că educația este importantă în Europa și că studiem din cărți. Totul este nou pentru el. Oamenii lui Vineri nu au nevoie de școli pe insule. Au tot ce le trebuie pentru viața lor.
Când simt că pot avea suficientă încredere în el, îi arăt cum funcționează praful de pușcă. Îl învăț cum să folosească o armă. Îi dau un cuțit și o curea. El este mulțumit de cadourile mele.
El spune că nu este prima dată când vede un astfel de cuțit. El spune că niște albi locuiesc cu ei pe insula lor. El numără șaptesprezece europeni.
Cred că acești oameni pot fi marinarii de pe nava spaniolă.
Vineri îmi spune că ei sunt în regulă. Mă bucur când aud că unii europeni locuiesc nu foarte departe de insula mea. Încep să planific cum să-i întâlnesc.
A doua zi, plecăm într-o mică excursie în jurul insulei. Mai întâi, mergem la crucea unde vreau să marchez o altă zi. “Ce este?” mă întreabă Vineri când ajungem la cruce. Îi explic că avem șapte zile într-o săptămână. Aceste zile sunt luni, marți, miercuri, joi, vineri, sâmbătă și duminică.
Când Vineri aude cuvântul vineri, râde. Îi explic de ce îl cheamă Vineri. Acum, el înțelege pe deplin sensul numelui său.
În timpul plimbării, Vineri îmi spune: „Dacă construim o canoe, putem merge pe insula mea”.
Îl duc pe Vineri pe cealaltă parte a insulei. Îi arăt canoea mea acolo. Dar el spune: „Această canoe este prea mică pentru două persoane. Trebuie să facem o canoe mai mare.”
Deci, începem să facem o canoe mai mare. Trebuie să tăiem un copac mare și îi arăt cum să taie interiorul copacului.
Ne ia o lună să facem canoea. Și ne ia două zile să mutăm canoea la plajă. Canoea este gata și suntem gata și noi.
Într-o zi Vineri merge pe plajă. Se întoarce foarte repede. Pare foarte speriat. El spune că sunt trei canoe pe plajă.
Este speriat pentru că crede că canibalii sunt aici pentru că vor să-l găsească.
Îi spun: „Nu-ți face griji. Suntem puternici. Și poate că nu vin pentru tine astăzi. Trebuie să așteptăm și să vedem.”
Luăm 15 arme. Mergem pe vârful unui deal. Pe plajă vedem 14 canibali, 2 prizonieri și 3 canoe. Se opresc aproape de locul unde pădurea este lângă plajă. Este bine pentru că este mai ușor să îi ataci și să salvezi prizonierii.
Mergem la ei în liniște prin pădure. Mă gândesc la dreptul meu de a-i ucide. Nu am de ce să împușc atât de mulți oameni care nu-mi fac nimic rău.
După ce mă gândesc, decid să-i privesc și să-i atac doar dacă este necesar.
In English:
I tell Friday my story. I describe England and Europe to him.
I tell him about our cities, schools, ships and travelling around the world. I tell him that education is important in Europe and that we study from books. It’s all new to him. Friday’s people don’t need schools on the islands. They have all what they need for their life.
When I feel that I can trust him enough, I show him how gunpowder works. I teach him how to use a gun. I give him a knife and a belt. He is happy with my presents.
He says that it’s not the first time when he sees such a knife. He says that some white men live with them on their island. He counts seventeen Europeans.
I think that these men can be the sailors from the Spanish ship.
Friday tells me that they are OK. I’m happy when I hear that some Europeans live not very far from my island. I start to plan how to meet them.
The next day, we go on a small trip around the island. First, we go to the cross where I want to mark another day. “What is it?” asks Friday when we come to the cross. I explain that we have seven days in a week. These days are Monday, Tuesday, Wednesday, Thursday, Friday, Saturday and Sunday.
When Friday hears the word Friday, he laughs. I explain to him why his name is Friday. Now, he fully understands the meaning of his name.
During the walk, Friday tells me, “If we build a canoe, we can go to my island.”
I take Friday to the other side of the island. I show him my canoe there. But he says, “This canoe is too small for two people. We have to make a bigger canoe.”
So, we start to make a bigger canoe. We have to cut a big tree and I show him how to cut the inside of the tree.
It takes us a month to make the canoe. And it takes us two days to move the canoe to the beach. The canoe is ready and we are ready too.
The day before we want to go, Friday goes to the beach. He comes back very quickly. He looks very scared. He says that there are three canoes on the beach.
He is scared because he thinks that the cannibals are here because they want to find him.
I tell him, “Don’t worry. We are strong. And maybe they don’t come for you today. Let’s wait and watch.”
We take 15 guns. We go on top of a hill. We see 14 cannibals, 2 prisoners and 3 canoes on the beach. They stop close to the place where the forest is near the beach. It’s good because it’s easier to attack them and save the prisoners.
We go to them quietly through the forest. I think about my right to kill them. I have no reason to shoot so many people who do nothing wrong to me.
After some thinking I decide only to watch and attack them only if it’s necessary.