A fost odată ca niciodată, într-un ținut îndepărtat, o prințesă bună și frumoasă pe nume Albă ca Zăpada. Avea pielea albă, părul de abanos și o inimă curată ca zăpada. Cu toate acestea, mama ei vitregă, Regina, era rea și invidioasă pe frumusețea Albei ca Zăpada.
Regina avea o oglindă magică pe care o întreba în fiecare zi: „Oglindă, oglinjoară, cine este cea mai frumoasă din țară?” Atâta timp cât oglinda răspundea că ea este cea mai frumoasă, Regina era mulțumită. Dar într-o zi, oglinda a răspuns că Albă ca Zăpada este cea mai frumoasă din țară.
Înfuriată, Regina a poruncit unui vânător să o ia pe Albă ca Zăpada în pădure și să o omoare. Vânătorul, neputând să facă rău fetei nevinovate, i-a dat drumul. Pierdută în pădure, Albă ca Zăpada a dat peste o căsuță mică in care locuiau șapte pitici. Ei au primit-o cu bucurie și i-au oferit un loc de cazare.
Regina a descoperit că Albă ca Zăpada era încă în viață și a decis să ia lucrurile în propriile mâini. Și-a folosit magia pentru a crea un măr otrăvit. Mușcătura mărului ar face pe oricine să cadă într-un somn etern. Deghizată într-o femeie bătrână, Regina i-a dat mărul Albei ca Zăpada, care a mușcat și a căzut într-un somn profund.
Când piticii s-au întors acasă au găsit-o pe Albă ca Zăpada sub vraja mărului otrăvit. Nu au putut s-o trezească. Un prinț care trecea a văzut-o pe Alba ca Zăpada și s-a îndrăgostit de frumusețea ei. A sărutat-o, rupând vraja. Alba ca Zăpada s-a trezit, s-au îndrăgostit unul de altul și au rămas împreună pentru întotdeauna.
Alba ca Zăpada și prințul au trăit fericiți, înconjurați de dragoste și bucurie.
Această poveste ne învață despre puterea bunătății, consecințele invidiei și importanța iubirii adevărate.
In English:
Once upon a time, in a faraway land, there lived a kind and beautiful princess named Snow White. She had fair skin, ebony hair, and a heart as pure as the snow. However, her stepmother, the Queen, was wicked and jealous of Snow White’s beauty.
The Queen had a magic mirror that she would ask every day, “Mirror, mirror on the wall, who’s the fairest of them all?” As long as the mirror replied that she was the fairest, the Queen was content. But one day, the mirror answered that Snow White was the fairest in the land.
Enraged, the Queen ordered a huntsman to take Snow White into the forest and kill her. The huntsman, unable to harm the innocent girl, let her go. Lost in the forest, Snow White stumbled upon a small cottage owned by seven dwarfs. They welcomed her and offered her a place to stay.
The Queen discovered that Snow White was still alive and decided to take matters into her own hands. She used her magic to create a poisoned apple. The apple’s bite would cause anyone to fall into an eternal sleep. Disguised as an old woman, the Queen gave the apple to Snow White, who took a bite and fell into a deep slumber.
The dwarfs returned to find Snow White under the spell of the poisoned apple. They couldn’t wake her up. A prince passing by saw Snow White and fell in love with her beauty. He kissed her, breaking the spell. Snow White woke up, and they fell in love.
Snow White and the prince lived happily ever after in the palace, surrounded by love and joy.
This timeless tale teaches us about the power of kindness, the consequences of jealousy, and the importance of true love.