de Guy de Maupassant
Povestea este spusă de un bărbat pasionat de vânătoare. Într-o zi, el își amintește o întâmplare din tinerețe care l-a făcut să înțeleagă adevăratul sens al iubirii.
Într-o iarnă foarte rece, el merge la vânătoare de rațe împreună cu vărul său, Karl. Cei doi se ascund într-o mlaștină și așteaptă păsările. După răsăritul soarelui, încep să tragă în ele.
La sfârșitul vânătorii, naratorul împușcă o rață. Imediat după aceea, partenerul ei începe să zboare deasupra locului și să scoată sunete triste. Pasărea refuză să plece și continuă să se întoarcă, căutându-și perechea moartă. Naratorul este impresionat de durerea și devotamentul ei.
Karl profită de situație și împușcă și a doua pasăre. În acel moment, naratorul înțelege că ceea ce vede este o formă adevărată de iubire. Cele două păsări au rămas împreună până la moarte, iar masculul și-a riscat viața pentru a nu-și abandona partenera.
Această experiență îl face să reflecte asupra iubirii și să înțeleagă că ea nu aparține doar oamenilor. Pentru el, iubirea este o forță puternică și universală, care poate exista chiar și în lumea animalelor. Povestirea arată atât frumusețea iubirii, cât și cruzimea oamenilor care nu o respectă.